“Marcus Tullius Cicero"
Acest post are 2 anunturi majore: 1. s-a dat liber la postarile anonime pe blog, adica nu mai aveti nevoie de conturi pe google plus, minus, radical, factorial sau alte mizerii (si va povestesc si cum si de ce) si 2. s-a rezolvat si cu un cont de facebook (o sa va povestesc si asta).
Sa incepem cu inceputul: eu gatesc. Mai fac si poze. Mai am si povestea de inceput. Deci sunt cel mai bucatar dintre bloggeri si cel mai blogger dintre bucatari. Nevasta (va mai amintiti rocket scientist-ul care leaga animalul de aragaz ? ) s-a ocupat sa faca blogul, ea a vrut sa ma promoveze cu acest blog, ea l-a creat, etc. Dar ma tragea pe mine de raspundere ca nu are toata lumea acces la postari si comentarii. Asa ca am lasat cratita si m-am apucat de IT, si am rezolvat aceasta problema.
A doua problema: eu nu am si nu folosesc cont de facebook. Imaginati-va ca azi am primit vreo 150 de mailuri pe telefonul meu mai destept decat toti locatarii scarii mele (ca doar e smart-phone) si nu intelegeam de ce ! X a acceptat cererea ta de prietenie pe facebook. De unde supararea am eu prieteni la cratita pe facebook ? Ca sa aflu telefonic, de la rocket scientistul familiei ca s-a gandit sa-mi faca mie cont pe facebook ! Si ca a cerut ea prietenia la 1 miliard de prieteni. Dar de ce primesc mailuri ? Ce setari am la contul de facebook de primesc mail ? Eu sa fac infarct ! FEMEIE ! Eu nici nu stiu ca am cont de facebook si tu ma intrebi ce setari am pe el de primesc mailuri ? Intr-un final am aflat ca am contul https://www.facebook.com/tata.lacratita. E ca si cum am aflat ca mai am un job nou, la care nu m-am prezentat ieri cand am fost angajat !
Aceasta reteta e aproape la fel de complicata ca reteta de ou. Aia de se ia o gaina si se asteapta sa prepare singura oul. Si cica eu sunt bucatarul expert ca am prezentat reteta !
Ingrediente:
- o punga de macaroane de orice fel: melci, ne-melci, alfabet, ne-alfabet, fusili, ne-fusili, nu conteaza. Jumatate de punga ajunge la 2 persoane ne-flamande. ca daca dati peste un musafir flamand, nu va ajunge o punga intreaga la acel musafir !
- un sfert pachet de unt
- si aprox. 150g cascaval. Poate fi mai mult. Poate fi combinatie de branzeturi asa cum fac eu: mai ramane putin cas framantat (din ala de la cioban, nu de la scarboasele alea de oi !), un rest de cascaval afumat, un colt de cascaval de la supermarket, pe care le tai cubulete mici si le combin intr-un bol;
- sare, piper (optional), si ocazional, zahar.
Preparare:
- se fierb pastele fainoase (macaroane/melci/fusili/blah-blah) . Astea se fierb dupa reteta scrisa pe amblaj si inca 5 minute in plus. Adica, daca pe punga scrie: se pune continutul intr-un litru de apa si se fierb 5-6 minute, puteti sa va asteptati ca in 15 minute sa fie fierte.
In acest timp, se marunteste branza. Puteti sa o taiati cubulete mici, sa o dati pe razatoare, oricum va e mai simplu. Ideea este ca daca sunt bucatile de branza mai mici, se topesc mai repede.
Intr-o cratita se pune untul, se toarna chestiile alea fainoase fierte (macaroane/melci/si altele), se pune branza, si se pune pe foc amestecand incontinuu.
Daca nu e destul de sarata branza, va trebui sa mai puneti sare. Dupa gust. Si piper. La cascaval se pune piper. CU O MENTIUNE ! Daca aveti nevasta care mananca macaroanele cu branza ... (NU ! de data asta nu e vorba de CEAPA !) cu zahar, nu puneti piper. Macaroanele cu sare si piper se presupune ca ar fi un fel de mancare felul 2. Macaroanele cu branza si cu zahar se presupune ca ar fi mancare-desert. Dar, ma astept sa mai existe si alte femei nebune in lumea asta, nu sa fie a mea cea mai cu gusturi deosebite.
Pofta buna si "Mancati pentru a trai, nu traiti pentru a manca" !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu